Hoo mai i te hoê parau faatere Peretane | Te mau parau faatere UK mau i ni’a i te itenati
Aita roa’tu te hinaaro i te mau rave’a ti’aturihia e te aravihi no te farii i te mau parau tere i riro ei mea faufaa roa a’e i roto i teie ao vitiviti. I reira tatou e tomo mai ai. Ei taata horo’a i te mau parau papa’i rahi i ni’a i te itenati, ua aravihi matou i te horo’a i te mau rave’a faatitiaifaroraa e rave rahi, ma te faati’a ia outou ia hoo mai oioi i te hoê parau faatere Peretane, te imi ra anei outou i te mau parau faatere UK mau aore ra te hinaaro ra anei outou i te mau parau haavare ma te haapao maitai e ma te aravihi.
Hi’opo’araa no ni’a i te parau faatere Peretane
E ere te hoê parau faatere Peretane i te hoê parau tere noa; Ua riro te reira ei tapa’o rahi no te ti’araa huiraatira e te ti’araa Peretane. E mea faufaa roa te mau parau faatere no te mau tere na te ao atoa nei e ei ravea tiaturihia no te faaite i te hoê amaa no te Piha toroa a te UK Home, tei horoahia e te Piha toroa a Her Majestys Passport. I roto i te parau faatere, te vai ra te mau haamaramaramaraa faufaa roa no ni’a i te taata tape’a, mai te:
– I’oa mana: Passport Peretane
– Te horo’araa i te mana: Piha toro’a o to’na Majestys
– Te mau huru: Te mau parau faatere no te mau taata paari, te mau tamarii, te mau parau faatere no te hoê taime poto, te mau parau faatere no te hau, e te mau parau faatere
– Te mau titauraa no te faaohiparaa: Te mau hoho’a tei faaîhia, te mau hoho’a ti’a (mai te hoê parau faati’a faahoro pereoo e aore râ, te hoê parau faatere na mua’tu), te mau hoho’a rahi, te mau haapapûraa no te ti’araa huiraatira Peretane (mai te hoê ti’amana’oraa no te fanauraa e aore râ, te hoê ti’amana’oraa no te ti’araa huiraatira), e te mau moni e titauhia.
– Te mau tau mana: I te rahiraa o te taime, e mana te mau parau faatere no te mau taata paari hoê ahuru matahiti, area te mau parau faatere no te mau tamarii ra, e pae matahiti ïa.
Na te aha e maiti ai i ta tatou mau ohipa no te mau UK passports mau?
E nehenehe te aratairaa i te mau fifi o te ohipa e riro ei mea fifi roa no te farii i te hoê parau faatere, noa ‘ tu e mea mau aore ra aita. Na ta tatou taviniraa e faaohie i te reira no outou na roto i te horo’araa:
– Te parau mau: Te horo’a nei matou i te mau parau faatere UK mau e te mau o te tu’ati i te mau titauraa a te ture atoa e te mau titauraa a te mau nunaa atoa.
– Ra’ā: Te haapapu ra ta tatou taviniraa vitiviti e e nehenehe ta outou e rave hoo mai oioi i te hoê parau faatere Peretane, ma te faati’a ia outou ia tere ia hinaaro ana’e outou.
– Te mana’o maitai: Ua ite matou i te huru o teie mau parau. Ua riro to outou oraraa taa ê ei mea faufaa roa na matou, e te haapapû nei matou i te tonoraa ma te aravihi i te mau nunaa e rave rahi na te ao nei, mai te mau Hau Amui no Marite, Canada, Germany, Auteraria, Farani, Aprika Apatoa, e Italia.
Na roto i ta tatou tahua Itenati, e mea ohie roa ia hi’opoa i ta outou mau maitiraa no te mau parau faatere mau aore ra haavare. Ua papa’i-maitai-hia te mau parau atoa ta matou e horo’a nei no te faaî i te mau titauraa a te UK, ma te haapapû e, e farii outou i te hoê tao’a maitai roa.
Te mau faataaraa e te mau maitai o ta tatou mau parau faatere Peretane
– Te ohipa rima î: E hamanihia ta tatou mau parau papa’i ma te faaohipa i te mau rave’a aravihi e te mau rave’a aravihi apî, no te haapapû e, ua au roa te hoho’a e te mana’o o te parau faatere i te hoê parau nene’ihia.
– Te mau faaohiparaa huru rau: E nehenehe te hoê parau faatere Peretane e faaohipahia no te mau opuaraa e rave rahi, mai te tereraa na te ao atoa nei, te faaiteraa i te mau ohipa i te pae moni, e te haapapuraa i te tiaraa i mua i te ture.
– Faanahoraa auhoa: Ua faanahohia ta tatou tahua itenati no te tereraa ohie, ma te faati’a ia outou ia ma’iti oioi i te huru parau e hinaarohia e outou.
– Tauturu: E ite ta tatou pǔpǔ taviniraa i te feia hoo tao’a e ua ineine ratou no te tauturu ia outou i roto i te mau uiraa atoa aore ra te mau haapeapearaa atoa i roto i te ohipa hooraa.
Te mau hi’opo’araa mau a te feia hoo
– Ua vitiviti vau i te haere no te rave i te ohipa e ua titauhia ia’u ia hoo mai oioi i te hoê parau faatere Peretane. E mea ohie a’e te reira i ta ‘ u i mana’o. E au ra e mea mau te parau faatere, e aita ta ‘ u e fifi i te tauraa manureva. – Sarah J.
– I te omuaraa, ua tata’u vau i te hoo mai i te hoê parau faatere i ni’a i te itenati, tera râ, ua horo’a mai te pŭpŭ tauturu i te arata’iraa maitai roa. Te oaoa nei au i te raveraa i te maitiraa no te mea ua tae oioi mai ta ‘ u parau faatere apî UK ma te haapao maitai. – Ioane T.
– Taviniraa rahi! Ua hi’opoa ‘ tu te parau faatere ta ‘ u i farii i ta ‘ u i mana’o no nia i te huru. Te faaitoito rahi nei au ia outou mai te peu e e hinaaro outou i te hoê parau faatere ti’a. – Emily R.
– I te omuaraa, ua feaa vau, tera râ, e mea fifi roa te reira. Ua farii au i ta ‘ u parau faatere UK mau tau mahana noa i muri iho, e i teie nei, ua ineine vau no ta ‘ u taime faafaaearaa! – Ahmed K.
– E ohipa faahiahia mau! E au roa te parau faatere i te mea mau, e e mea maamaa roa te tonoraa. E faaitoito mau â i te tahi atu mau taata. – Mareko W.
Te mau uiraa ui-pinepine-hia (FAQs)
1. Ehia maororaa e titauhia no te farii i ta ‘ u parau faatere Peretane?
– I te rahiraa o te taime, e titauhia ta tatou taviniraa vitiviti i rotopu i te 3 e te 7 mahana ohipa no te mau parau faatere UK mau e e tae roa ‘ tu i te 5 mahana ohipa no te mau parau haavare.
2. E mea ti’a anei ia hoo mai i te hoê parau faatere i ni’a i te itenati?
– E fariihia te hooraa mai i te mau parau faatere ti’a mai te mea e, e mea mau te reira e e faaohipahia te reira no te mau opuaraa a te ture. Ia au i te faaohiparaa e te mana haavaraa, e nehenehe te mau parau haavare e faautuahia i mua i te ture.
3. Eaha te mau ravea aufauraa e fariihia ra?
– E farii matou i te mau rave’a aufau e rave rahi, mai te mau tareta moni, te PayPal, e te mau faaho’iraa i te fare moni, no te haapapû i te hoê ohipa hooraa paruru.
4. E nehenehe anei ta’u e hi’opo’a i ta’u faanahoraa?
– Oia mau, e tae mai te mau faaueraa atoa e te hoê numera hi’opo’araa no te hi’opo’a ma te huna i te ohipa tonoraa.
5. Eaha mai te peu e e faaruru vau i te mau fifi i te pae no te faaohiparaa i ta ‘ u parau faatere?
– Te vai ra ta tatou pŭpŭ tauturu i te mau mahana atoa no te tauturu ia outou mai te mea e, e faaruru outou i te tahi mau fifi. Ua fafau matou ia haapapû e, ua mauruuru outou i ta outou hooraa.
Tā’ei
Eita te fariiraa i te hoê parau faatere mana e nehenehe e faaorehia i roto i te ohipa tereraa na te ao atoa nei. E titauhia anei ia outou hoo mai oioi i te hoê parau faatere Peretane E tapo’i ta tatou mau ô i te mau niu atoa no te mau hinaaro ru o te tere aore ra no te imiraa i te hoê faatitiaifaroraa maramarama a’e. Ei taatiraa ti’aturihia o tei fafau i te horo’a i te mau parau mau e te haavare, te haapa’o nei matou i te feia hoo tao’a na te ao atoa nei, ma te haapapû e, te pahonohia ra to outou mau hinaaro na roto i te aravihi e te aupuru.
Te faaite mai nei ta tatou aamu na roto i te mau iteraa maitai roa a te feia hoo tao’a e te hoê fafauraa ia tauturu ia outou ia aratai maitai i te mau fifi o te fariiraa i te mau parau papa’i. A tiaturi ia matou no te tauturu ia outou ia haamata i ta outou tere i muri iho ma te ti’aturi—a hoo mai i ta outou parau faatere Peretane i teie mahana!




