Hoo mai i te hoê parau faati’a faahoro pereoo Greek i ni’a i te itenati: Ta outou buka arata’i taa maitai
I roto i te ao vitiviti o teie mahana, e ere te fariiraa i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo i te mea ohie noa, e mea titauhia râ. Te opua ra anei outou i te hoê tere i Greece, te taui no te ohipa, aore ra te hinaaro noa ra outou e haamaitai i to outou tiaraa Rata faahoro pereoo Greek E nehenehe e riro ei taahiraa faufaa roa. Te horo’a nei matou ia outou i te hoê rave’a maitai e te papû i roto i ta matou pu A hoo mai i te hoê parau faati’a faahoro pereoo Greek i ni’a i te itenati, no te pahono i te mau hinaaro mau e te haavare. No to matou ite rahi i roto i teie tuhaa, te haapapu nei matou e e nehenehe te feia hoo atoa e ite i te mau parau e tano no te faaî i ta ratou mau hinaaro.
Hi’opo’araa no ni’a i te parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek
I’oa mana e te mana horo’araa
Te i’oa ti’a o te parau papa’i, o te parau faati’a ïa no te faahoro i te pereoo Greek (Άδεια Οδήγησης na roto i te reo Greek). Ua neneihia te reira e te Fare toroa no te mau ohipa paturaa e te mau faahororaa i Greece, o te haapapu ra e te tuea ra te mau rata faahoro pereoo atoa i te mau faaueraa a te Autahoêraa no Europa. No reira, te fariihia ra te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Heleni i roto i te EU, ma te faariro i te reira ei tao’a faufaa roa no te feia faahoro pereoo i Europa.
Te mau huru rata faahoro pereoo Greek
Ia au i te huru o te pereoo ta te taata e farii ra, e faataahia te parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek. I roto i te mau huru rahi, te vai ra:
– Pǔpǔ A: No te mau motopaika (tae atu i te mau pereoo uira).
– Pǔpǔ B: No te mau pereoo uira e te mau pereoo taataahi e ere i te mea hau atu i te 3,500 kg.
– Pǔpǔ C: No te mau pereoo rahi a’e, e tae noa ‘ tu te mau pereoo tarahu.
– Pǔpǔ D: No te mau pereoo uira e te tahi atu mau pereoo uira rahi.
Hau atu â, te vai ra te mau parau faati’a taa ê no te mau tupuraa taa ê, mai te feia faahoro pereoo aravihi aore ra te feia e hinaaro ra i te tahi atu mau parau faati’a.
Te mau titauraa no te faaohiparaa
I te pae o te aamu, e titauhia te tahi mau titauraa no te ani i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek, mai te:
– Te hoê parau faaite ti’a (te hoê parau faatere e aore râ, te hoê tareta ID).
– Te haapapuraa no te faaearaa i Greece.
– Te hoê parau faati’a no te rapaauraa ma’i no te aravihi no te faahoro i te pereoo.
– Te faaotiraa i te hoê haapiiraa faahoro pereoo, e tae noa’tu i te mau tuhaa mana’o e te mau tuhaa ohipa.
Teie râ, e nehenehe te aratairaa i teie mau titauraa e riro ei ohipa roa, e pinepine tau hebedoma aore ra tau ava’e atoa. No te feia e imi ra i te faaherehere i te taime e te hepohepo, e nehenehe te hooraa mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo mai ǒ mai i te hoê taata ti’aturihia e riro ei rave’a tano.
Te mau tau mana
I te rahiraa o te taime, e mana te mau rata faahoro pereoo Greek e 15 matahiti te maoro, e i muri iho e tia ia faaapîhia. E nehenehe te ohipa faaapîraa e riro ei mea ohie mai te peu e e peehia te mau titauraa atoa, e tae noa ‘ tu te haponoraa i te mau parau e tano e te aufauraa i te mau haamau’araa tano.
Te mau haamaramaramaraa no ni’a i te mau tao’a: A hoo mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek i ni’a i te itenati
Ia faaoti ana’e outou e A hoo mai i te hoê parau faati’a faahoro pereoo Greek i ni’a i te itenati, e maiti outou i te huru tano, te parau mau, e te ti’aturiraa. Te vai ra i roto i ta tatou mau taviniraa:
– Te mau parau papa’i mau e te ture: E mea ti’a roa te mau parau faati’a faahoro pereoo atoa ta matou e horo’a nei, ma te faaî i te mau titauraa atoa i faataahia e te mau tia mana Greek.
– Te mau maitiraa haavare: No te feia e hinaaro ra i te mau parau o te ore paha e titau i te haapapuraa a te hau, te horoa nei matou i te mau parau faati’a hape o tei hamanihia no te riro ei mea mau.
– Te hoê rave’a i ni’a i te itenati: Na roto i te hoê faanahoraa ohie e te mau faaueraa maramarama, e nehenehe ta outou e faaue i te parau papa’i mai roto mai i to outou fare na roto i ta tatou tahua itenati.
– Te mana’o maitai: Te haapapu nei matou e e faaterehia te mau tonoraa atoa ma te aravihi roa ‘ ‘ e no te paruru i to outou oraraa taa ê e no te paruru i ta outou iho mau haamaramaramaraa.
Te mau faaohiparaa e te mau maitai
E rave rahi faaohiparaa e mau maitai o te hooraa mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek:
– Te vahi tano no te tere: Mai te mea e, te tere ra outou i Greece aore ra i te tahi atu vahi i Europe, e nehenehe ta outou e hoo mai i te hoê pereoo ma te fifi ore na roto i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo.
– Te ti’araa: Te riroraa te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo ei rave’a matamua no te ite i roto i te mau huru tupuraa e rave rahi, mai te fare moni, te mau aniraa ohipa, e te tahi atu â.
– Te faaoraraa i te taime: A ape i te mau reni roroa e te mau bureaucracy i nia i te mau faaohiparaa anamua.
– Te fariiraa i te mau ohipa faufaa rahi: E mea faufaa roa te faahororaa i te pereoo no te imi i te ohipa, i te mau vahi iho â râ aore ra i te mau ohipa e ere i te mea ohie roa ia faahoro i te pereoo huiraatira.
Te mau iteraa papû o te feia hoo
I raro nei, te vai ra e pae ohipa i tupu i ni’a i te feia hoo tao’a o te haapapu ra i ta tatou taviniraa:
John D. no Canada: Ua hinaaro vau i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek no te hoê tere i muri iho, e aita vau i feaa no te hoo mai i te mau tao’a i ni’a i te itenati. Teie râ, aita te reira e fifihia, e ua tae oioi mai te parau papa’i i te mea i mana’ohia. E au ra e ua ohipa mau te reira no ta ‘ u pereoo!
Maria T. no Auteraria: Ua haere au i Greece no te rave i te ohipa e aita vau i ite i te faufaaraa o te fariiraa i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek. Ua hoo mai au i te hoê mea mau na roto i teie tahua itenati, e ua riro te reira ei tauiraa rahi no’u. Te faaitoito rahi nei au!
Mark R. no te mau Hau Amui no Marite: Ua hinaaro noa vau e faahoro i te pereoo na Europe atoa. E mea ohie roa ia hoo mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek i ni’a i te itenati, e ua turu te pŭpŭ i te roaraa o te reira. Ua mauruuru mau vau!
Sophie L. no Heremani: E mea faahiahia roa to’u iteraa. Ua titau vau i te hoê parau faati’a no te faataa i to’u ti’araa, e ua hau atu te reira i ta’u i mana’o. E mea faahiahia roa te toro’a.
Anwar K. no te UAE: I te omuaraa, ua tata’u vau i te hoo mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek haavare, tera râ, ua rave au i te reira. E mea faahiahia roa te huru! Ua riro te reira ei mea faufaa roa no to’u mau tere. Māuruuru!
Te mau uiraa ui-pinepine-hia
Uiraa: E mea ti’a anei ia hoo mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek i ni’a i te itenati?
A: E mea ti’a i te ture ia hoo mai i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek mau mai roto mai i te hoê taatiraa haapapuhia. Teie râ, e nehenehe te fariiraa i te mau parau haavare e faatupu i te mau faahopearaa i mua i te ture. A haapapû tamau e ua maiti outou i te hoê maitiraa o te tu’ati i to outou mau hinaaro i mua i te ture.
Uiraa: Eaha te vitiviti o te fariiraa i ta ‘ u parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek?
A: E nehenehe outou e farii i ta outou parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek i roto noa i te tahi mau mahana e tae atu i te piti hepetoma, ia au i te huru o te parau i ma’itihia. No te faaî i ta outou mau taime faataahia, te haamau nei matou i te taviniraa vitiviti e te aravihi.
Uiraa: E nehenehe anei ta ‘ u e faaohipa i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek no te tere na te ara?
A: Oia mau, mai te peu iho â râ e e ohipa tano te reira. E nehenehe te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek e fariihia i roto i te mau nunaa atoa o te EU, ma te haamaitai i to outou ite i te tereraa.
Uiraa: Eaha mai te peu e e moe ta ‘ u parau i te taime a tonohia ‘ i?
A: No te haapapû e, e tae mai ta outou mau parau ia outou ma te paruruhia, te horo’a nei matou i te hoê taviniraa huna e te puai. E tauturu matou ia outou ia farii oioi i te hoê monoraa mai te peu e e ere i te mea papû roa e, e mo’e te reira.
Uiraa: E paruruhia anei ta ‘ u mau haamaramaramaraa no ‘ u iho?
A: Oia mau. Te haafaufaa nei matou i to outou oraraa taa ê, ma te faaohipa i te mau faanahoraa e te mau peu paruruhia no te haapapu e e vai huna noa ta outou mau haamaramaramaraa i roto i te taatoaraa o te ohipa.
Tā’ei
Ia maiti ana’e outou i te A hoo mai i te hoê parau faati’a faahoro pereoo Greek i ni’a i te itenati, te maiti ra outou i te hoê faatitiaifaroraa maramarama e te aravihi o tei opuahia no te pahono i te mau hinaaro o teie tau. Te tono nei matou i te mau vahi e rave rahi mai ia Amerika Apatoerau, Europa, Auteraria, e te mau oire taa ê tei matau – maitai – hia no te hinaaro rahi, mai ia Lonedona, Toronto, Sydney, e Berlin no te mea ua matau – maitai – hia matou ei taata horoa i te mau parau papai na te ao nei. Na to tatou fafauraa i te maitai, te parururaa, e te mauruuru o te feia hoo tao’a e faariro ia tatou ei hoa ti’aturihia no te farii i ta outou mau parau. A hi’o na i te ohie o te fariiraa i te hoê parau faati’a no te faahoro i te pereoo Greek i teie mahana e a faahoro ma te ti’aturi i te mau vahi atoa ta outou e arata’i ia outou.




